Piața imobiliară din România se află, în 2025, într-o etapă de tranziție marcată de incertitudine economică, dar și de oportunități punctuale. Deși volumul tranzacțiilor este în scădere, iar accesul la finanțare este mai dificil, cererea rămâne ridicată în anumite segmente, în special pentru locuințele accesibile. Creșterea chiriilor, apetitul investitorilor pentru orașele secundare și interesul pentru eficientizarea digitală sunt doar câțiva dintre factorii care modelează această piață.
Piața rezidențială inregistrează o încetinire vizibilă, dar rezilientă
În primele patru luni ale anului 2025, numărul tranzacțiilor rezidențiale a scăzut cu aproape 9% față de aceeași perioadă din 2024, iar în București diminuarea a fost chiar mai accentuată, ajungând la 12%. Scăderea afectează mai ales locuințele noi, unde dezvoltatorii se confruntă cu provocări majore legate de costurile în creștere și de scăderea accesibilității pentru cumpărători. Sursa
În ciuda acestui context, prețurile locuințelor continuă să crească, ceea ce accentuează dezechilibrul dintre cerere și ofertă. La nivel național, prețul mediu pe metru pătrat a urcat cu aproximativ 14% în 2024, atingând 1.699 €/mp în prima parte a lui 2025. Sursa
Pe fondul acestor creșteri, tot mai mulți cumpărători se orientează spre apartamentele vechi, mai ales în orașe cu dezvoltare accelerată precum Iași, Oradea sau Brașov. Aceste locuințe sunt percepute ca mai accesibile și mai bine poziționate în raport cu infrastructura urbană existentă. Sursa
Un alt fenomen important este creșterea chiriilor, mai ales în marile centre universitare. În București, apartamentele cu 2-3 camere au înregistrat majorări semnificative ale chiriilor, alimentate de cererea ridicată și de oferta redusă de locuințe disponibile pentru închiriere. Sursa
Piața comercială și a terenurilor: semne de revenire
În timp ce segmentul rezidențial încetinește, piața imobiliară comercială dă semne de stabilitate. În prima jumătate a anului 2025, volumul investițiilor în sectorul comercial a atins 386 de milioane de euro, cu un interes crescut pentru retail modern și spații logistice.Sursa
În paralel, piața terenurilor înregistrează o activitate în creștere. În primele șase luni ale anului au fost tranzacționate peste 73 de hectare, în special în București-Ilfov și în orașe secundare cu potențial ridicat. Este o creștere de 45% față de aceeași perioadă din 2024, semn că investitorii își mențin încrederea în proiecte pe termen lung. Sursa
Provocările momentului
Piața imobiliară românească nu este lipsită de dificultăți. În primul rând, accesul la creditare a devenit mai restrictiv, pe fondul dobânzilor ridicate și al incertitudinii fiscale. Acest aspect afectează atât cumpărătorii individuali, cât și dezvoltatorii care depind de finanțare externă pentru a-și finaliza proiectele.
De asemenea, costurile de construcție rămân ridicate, influențate de prețurile materialelor, lipsa forței de muncă specializate și inflația persistentă. Acest lucru determină o presiune suplimentară asupra prețurilor finale ale locuințelor noi.
Un alt aspect îngrijorător este scăderea accesibilității locuințelor. Un raport recent realizat de Știrile ProTV arată că prețurile locuințelor au crescut cu 61% în ultimii 10 ani, în timp ce veniturile nu au ținut același ritm, afectând în special familiile cu venituri medii.
În același timp, piața chiriilor devine tot mai tensionată: pentru mulți români, închirierea nu mai este doar o soluție temporară, ci singura opțiune viabilă, ceea ce duce la majorări accentuate ale prețurilor lunare.
Nu în ultimul rând, instabilitatea legislativă – în special în ceea ce privește reglementările fiscale și urbanistice – afectează încrederea investitorilor și blochează planuri de dezvoltare la scară largă.
Oportunitățile momentului
În ciuda provocărilor, piața imobiliară din România oferă și oportunități reale, în special pentru investitorii agili și cumpărătorii informați.
Locuințele vechi, în special cele cu amplasare bună, oferă prețuri mai accesibile și sunt disponibile imediat, fără riscurile asociate întârzierilor în construcție.
Piața închirierilor continuă să ofere randamente atractive, mai ales în orașe cu populație tânără și activă, cum sunt Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.
Totodată, orașele secundare devin tot mai interesante pentru dezvoltatori. Prețurile mai mici la terenuri, costurile reduse și creșterea infrastructurii atrag proiecte noi, care pot aduce profitabilitate crescută pe termen mediu.
În plus, tot mai mulți dezvoltatori încep să investească în digitalizarea proceselor, fie prin platforme de vânzare online, fie prin soluții de tip smart-home și gestiune eficientă a imobilelor, ceea ce le oferă un avantaj competitiv în fața concurenței tradiționale.
În concluzie:
Piața imobiliară din România în 2025 reflectă o realitate complexă: între încetinirea tranzacțiilor și creșterea prețurilor, între provocările accesului la credit și oportunitățile generate de schimbările din comportamentul consumatorilor.
Pentru cumpărători, momentul necesită mai multă prudență și o analiză atentă a opțiunilor. Pentru investitori, piața oferă încă zone cu potențial solid, în special în segmentul de închiriere și în dezvoltările din orașele regionale.
Succesul depinde de capacitatea fiecăruia de a înțelege și anticipa dinamica acestei piețe aflate în plină transformare.
